Pe scurt, modificarile aduse procedurii arbitrajului sunt:

1. Arbitralitatea nu mai este definita ca tinand strict de caracterul patrimonial al unui litigiu.
De la aceasta regula, fac exceptie litigiile care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie, prevazand ca diferendele ce pot fi deduse arbitrajului sunt cele care nu privesc starea civila, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie si drepturile cu privire la care partile nu pot dispune;

2. Modernizarea mijloacelor de comunicare.
Se observa modernizarea mijloacelor de comunicare - in legatura cu acceptarea insarcinarii de arbitru-unic, arbitru sau supraarbitru si comunicarea actelor de procedura. Practic, sunt eliminate mijloacele anacronice, precum telex-ul sau telegrama, si sunt introduse telefaxul, posta electronica, sau alte mijloace de comunicare, prin care se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

3. Posibilitatea solutionarii prin arbitraj a litigiilor care au ca parti persoane juridice de drept public.
Persoanele juridice de drept public, ce au in obiectul lor de activitate si activitati economice, au facultatea de a incheia conventii arbitrale, in afara de cazul in care legea ori actul lor de infiintare sau de organizare nu prevede altfel;

4. Tribunalul are competenta exclusiva in solutionarea piedicilor ce pot interveni in cursul arbitrajului. Curtea de apel,
instanta unica pentru solutionarea actiunii in anulare a hotararilor arbitrale.
Diferenta consta in faptul ca noul Cod de procedura civila atribuie tribunalului competenta exclusiva de a solutiona piedicile din cursul arbitrajului;

5. Introducerea posibilitatii de a ataca, cu actiune in anulare, incheierile prin care s-a dispus suspendarea arbitrajului.Practic, legiuitorul se refera aici la cele prin care a fost respinsa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor unei legi sau ordonante ca inadmisibila, sau prin care s-a dispus luarea de masuri provizorii sau asiguratorii;

6. Arbitrii desemnati nu mai sunt obligati sa aiba cetatenie romana
Conditia cetateniei dispare din noul Cod de procedura civila, pe cale de consecinta fiind posibila alegerea unui arbitru care nu are cetatenie romana;

7. Tribunalului arbitral trebuie sa fie constituit dintr-un numar impar de arbitri.

8. Prelungirea termenului arbitrajului de la 5 luni la 6 luni.
In materia termenului arbitrajului survine o modificare, in sensul prelungirii acestuia de la 5 luni la 6 luni si prevederea sanctiunii exprese a decaderii. De asemenea, se extinde si perioada cu care poate fi prelungit termenul arbitrajului, atat de catre tribunalul arbitral, pentru motive temeinice – mentionandu-se expres ca aceasta masura poate fi adoptata doar o singura data – cat si din oficiu, in situatia decesului uneia dintre parti, de la 2 luni la 3 luni;

9. Arbitrii nu pot refuza sa judece, dupa ce au acceptat sarcina de arbitru.
Modificarea a survenit deoarece legea nu prevedea, era neclara sau incompleta, principiul continuitatii, cel al respectarii principiilor fundamentale ale procesului civil, cel al incercarii de impacare a partilor si cel al rolului activ al arbitrului in aflarea adevarului.

Procedura arbitrala se va desfasura deci cu respectarea principiului egalitatii si nediscriminarii, principiului disponibilitatii – inclusiv renuntarea la arbitraj sau la dreptul pretins, achiesarea la pretentiile partii adverse, tranzactionarea, renuntarea la actiunea in anulare sau la executarea hotararii arbitrale, principiului dreptului la aparare si principiilor contradictorialitatii, oralitatii si nemijlocirii. Totodata, partile au obligatia de a indeplini actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de arbitru, si de a-si proba pretentiile si apararile, de a contribui la desfasurarea fara intarziere a procedurilor, si de a-si exercita drepturile procesuale cu buna-credinta. Cu privire la toti cei implicati in procedurile arbitrale, acestia trebuie sa se conformeze principiului respectului cuvenit justitiei;

10. Tratarea mai pe larg a procedurii verificarii propriei competente de catre tribunalul arbitral.
In temeiul noului articol, tribunalul arbitral are obligatia de a-si verifica propria competenta de a solutiona diferendul, la primul termen de judecata, cu procedura legal indeplinita;

11. Alocarea unui intreg titlu arbitrajului institutionalizat.
Noul Cod de procedura civilas aloca arbitrajului institutionalizat mai multe articole, pentru a reglementa caracterul, procedura de alegere a arbitrilor si regulile de procedura aplicabile;

12. Deliberarea poate sa aiba loc fara prezenta tuturor arbitrilor.
La deliberarea ce preceda pronuntarea hotararii nu este necesara prezenta tuturor arbitrilor in persoana, ci se va desfasura dupa cum prevede conventia arbitrala sau, dupa caz, cum a decis tribunalul arbitral;

13. Introducerea unui nou motiv de actiune in anulare, respectiv cel ivit in situatia in care, ulterior pronuntarii unei hotarari arbitrale, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala o lege, o ordonanta, o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta; si aceasta, pe cale de consecinta, reprezinta introducerea unui nou termen de exercitare a actiunii in anulare.

14. Curtea de apel poate acum sa trimita cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, pentru anumite motive de exercitare a actiunii in anulare.Curtea de apel va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, daca cel putin una din parti solicita expres acest lucru;

15. Hotararile curtii de apel pot fi atacate acum cu recurs in materia arbitrajului.
Recursul se va judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prin noul Cod de procedura civila redevine instanta de recurs de drept comun;

16. Excluderea necesitatii investirii cu formula executorie a hotararii arbitrale. Desemnarea acesteia ca titlu executoriu, care se executa intocmai ca o hotarare judecatoreasca.

In concluzie, noul Cod de procedura civila si legea de punere in aplicare a acestuia aduc modificari consistente in materia arbitrajului. Acestea erau absolut necesare pentru ca legea sa fie in concordanta cu realitatile actuale, dar si cu nevoia tuturor de a-si rezolva conflictele intr-un mod rapid, sigur si respectand principiile consacrate de Codul civil.

Fapte inscrise in Cazierul fiscal.

Interdictia de constituire firme noi sau cumparare parti sociale

Practica Registrului Comertului

In mod nejustificat, Registrul Comertului obisnuieste sa amane si sa acorde un nou termen dosarului ce are ca obiect autorizarea infiintarii societatilor comerciale ori a cesiunii partilor sociale sau actiunilor, ori chiar sa respinga cererea, in momentul in care vreunul dintre asociatii/actionarii fondatori ori noii asociati sau actionari ce intra in societate prin cesiunea partilor sociale sau actiunilor, au inscrise orice fel de fapte in cazierul fiscal.

Aceasta practica este eronata, deoarece in cuprinsul art. 8 alin (3) din Ordonanta nr. 75/2001 (r1) – privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, legiuitorul a statuat ca judecatorul delegat, instantele si organele competente nu dispun, respectiv nu autorizeaza infiintarea societatilor comerciale ori cesiunea partilor sociale sau actiunilor de catre noii asociati sau actionari doar in cazul in care in cazierul fiscal exista inscrise fapte de natura penala si/sau daca sunt inscrise:

- atragerea raspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, stabilita prin decizie a organului fiscal competent ramasa definitiva in sistemul cailor administrative de atac sau prin hotarâre judecatoreasca, dupa caz

- inactivitatea fiscala, declarata potrivit legii.

Trebuie sa mentionam ca in mod corect legiuitorul a avut in vedere sanctionarea numai a persoanelor fizice ori juridice care au savarsit fapte de natura fiscala cu un anumit grad de gravitate, si nu sanctionarea atat de drastica a celor ce au avut inscrise in cazier alte fapte fiscale, spre exemplu o amenda.

Astfel, in cazul in care persoanele desemnate de la Registrul Comertului, resping cererile de infiintare societati ori de cesiune, motivand existenta oricaror fapte inscrise in cazierul fiscal, altele decat cele precizate in mod expres de lege ca fiind motiv pentru interdictia de a constitui firme noi sau de a cumpara actiuni/parti sociale ale unor firme existente acest fapt nu poate fi considerat decat un abuz sau cel putin lipsa de interes.

Solutia este atacarea in instanta a rezolutiei persoanei desemnate.

Procesul se judeca cu celeritate, instanta admitand plangerea si obligand Registrul Comertului si la cheltuieli de judecata.

Autor Avocat Aniela Zgirta

Codul de Procedura Fiscala in art. 122 indice 1, asa cum a fost modificat in septembrie 2011, stipuleaza ca “in cazul contribuabililor carora li s-a deschis procedura insolventei, pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii insolventei se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere potrivit legii care reglementeaza aceasta procedura”.

Insa ceea ce trebuie retinut este ca prevederea din Codul de Procedura Fiscala este doar o norma de trimitere la conditiile stipulate de Legea insolventei. In consecinta aceasta prevedere nu instituie prin ea insasi o obligatie de plata de dobanzi si penalitati de intarziere pentru creantele fiscale nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei.

Aceasta concluzie se impune cata vreme in Legea insolventei, acesta fiind actul normativ la care face trimitere Codul de Procedura Fiscala, la momentul prezentului articol, NU EXISTA obligatia de plata de dobanzi si penalitati de intarziere pentru creantele fiscale nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei.

Autor Avocat Radu Sora

Conform prevederilor Legii 381/2009, procedura concordatului preventiv se adreseaza persoanelor juridice aflate intr-o situatie financiara dificila pe care nu o pot gestiona in cadrul desfasurarii normale a activitatii, dar care inca nu se afla in stare de insolventa.

De ce?

Scopul recurgerii la o astfel de procedura este acela de a renegocia direct sau colectiv, cu majoritatea creditorilor, modalitati si termene de acoperire a creantelor care sa permita debitoarei redresarea economica si in acelasi timp sa ofere creditorilor o perspectiva mai buna de recuperarea a creantelor fata de procedura insolventei.

Cine poate beneficia de prevederile Legii 381/2009?

Poate initia procedura concordatului preventiv orice persoana juridica care indeplineste conditiile de eligibilitate privind conduita comerciala, probitatea sa si a organelor de conducere, si anume: sa nu fi beneficiat de prevederile Legii nr. 85/2006 (Legea Privind Procedura Insolventei) sau Legii nr. 381/2009 (Legea privind Mandatul Ad-hoc si Concordatul) in ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, sa nu aiba fapte inscrise in cazierul fiscal, atat debitoarea cat si organele de conducere sa nu fi fost condamnate pentru savarsirea anumitor infractiuni economice, membrilor organelor de conducere ale debitoarei sa nu li se fi atras raspunderea in conditiile Legii nr. 85/2006.

Avantajele recurgerii la procedura concordatului preventiv

Procedura concordatului preventiv prezinta cateva avantaje foarte importante pentru debitor, cum ar fi propunerea conciliatorului care urmeaza a fi numit de instanta si confirmat de creditorii concordatari, posibilitatea de a solicita pe baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea executarilor silite urmand ca acestea sa se suspende de drept din momentul comunicarii hotararii de constatare a concordatului catre creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobanzilor, penalitatilor si cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Acordul este opozabil si creditorilor bugetari, iar ulterior omologarii concordatului, judecatorul sindic poate dispune suspendarea tuturor executarilor silite, acesta fiind opozabil si creditorilor nesemnatari, care pot fi obligati de judecatorul sindic la acordarea unei amanari la plata de maxim 18 luni, sub conditia acordarii de catre debitor a unor garantii.

Un avantaj foarte important este faptul ca pe durata concordatului omologat nu se poate deschide procedura insolventei impotriva debitorului.

De asemenea, procedura prezinta interes si pentru creditori, avand in vedere termenele scurte asociate procedurii, care fac recuperarea creantelor detinute mult mai rapida decat in procedura de drept comun sau in procedura insolventei. Mai mult decat atat, se evita o eventuala insolventa a debitorului care ar prezenta si dezavantajul defavorizarii acestuia pe piata relevanta, ceea ce duce la o scadere a incasarilor acestuia si pe cale de consecinta a capacitatii de acoperire a creantelor.

Semnarea acordului de concordat suspenda si curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a solicita executarea silita, astfel incat creditorul semnatar nu risca sa piarda posibilitatea de a valorifica titlul executoriu detinut impotriva debitorului.

Cadrul legal in care se desfasoara procedura da creditorilor un control destul de mare asupra modului de desfasurare si asupra duratei procedurii, care nu poate fi prelungita decat la cererea acestora, cu maxim 6 luni fata de durata initiala.

Astfel, procedura se prezinta ca o alternativa viabila atat pentru debitorii aflati intr-o situatie financiara dificila pe care doresc sa o remedieze, fara a afecta negativ relatiile cu partenerii comerciali cat si pentru creditorii care doresc sa-si recupereze creantele detinute impotriva acestor debitori, in cadrul unei proceduri care sa le ofere un anumit grad de control asura felului in care le sunt protejate interesele economice.

Articol scris de Avocat Rocsana Barbulescu

Dupa ce in data de 3 februarie 2012 ne-am facut cont pe site-ul e-forms.onrc.ro, unde am introdus si datele certificatului de semnatura electronica solicitat de aplicatie - certificat pe care l-am achizitionat contra unei sume de bani de la un furnizor autorizat de semnatura electronica…

Acum, in 9 februarie 2012, suntem in situatia in care sistemul informatic nu functioneaza, iar reprezentanti ai ONRC neaga ca ar fi existat un alt site de inregistrare conturi online in afara celui actual denumit portal.onrc.ro .

In orice caz, portalul nu a functionat din data de 7 februarie si se pare ca nici in prezent nu functioneaza. Mai mult problemele tehnice ale noului sistem informatic blocheaza si inregistrarile facute direct in fata referentilor de la registrul comertului.

In aceste conditii, ne intrebam cine este prestatorul de servicii in domeniul informatic si cati bani a platit Ministerul Justitiei sau Registrul Comertului pentru minunea care a blocat cea mai mare parte a Registrului Comertului?

Update 1

13.februarie.2012. Sistemul online inca nu functioneaza. Inca de vineri 10 februarie 2012 am plasat un numar de trei cereri de rezervare de denumire (care este una din cele mai simple cereri) in sectiunea verificari preliminare, astazi au disparut cu desavarsire. Nu se pot alimenta conturi, ocazional se pot plasa cereri dar ulterior nu sunt accesibile.

In sfarsit am gasit o persoana care poate primi sesizari de nefunctionare. Prima observatie este ca sistemul/serviciul/magazinul online este de o complexitate ridicata. Noi vedem doar rezultatul si anume ca sistemul nu se poate inca folosi si nimeni nu ne transmite, macar estimativ, o data cand va fi cu adevarat functional.

Potrivit www.wall-street.ro se pare ca pentru acest portal de servicii online se vor plati 15,8 milioane EURO - executantul fiind firma Romsys. Mai multe date puteti gasi AICI.

Update 2

12.martie.2012. Ni s-a spus initial ca pe 7 februarie 2012 portalul va fi functional. Ulterior reprezentanti ROMSYS ne spuneau ca au nevoie de cel mult o luna ca sa rezolve toate problemele de functionare. Astazi 12 Martie 2012 portalul ONRC functioneaza tot cu intermitente. Macar daca ar mai fi lasat online vechiul portal Stadiu Dosar sau cel de cautare Recom-online… Dar in bunul renume romanesc, mai intai daramam din temelii si dupa aceea vedem ca nu avem ce pune in loc. Amintim ca pentru aceasta lucrare firma ROMSYS ar trebui sa primeasca aproape 16 milioane de EURO. Sa speram ca va fi diminuata drastic.

Ce trebuie retinut este ca se spune ca Romania nu plateste acesti bani pentru ca este un contract de achizitie publica derulat cu fonduri europene. Nimic mai gresit, Romania este in Europa (chiar daca nu merita) si suporta partial toate costurile acestei aderari precum si cheltuielile de intretinere! Asa ca banii europeni sunt si banii nostri.

E vorba de soferi amendati, dupa ce au circulat fara rovinieta pe drumuri nationale. Cei mai multi sustin ca agentii Companiei Nationale de Drumuri incalca procedura legala, iar procesele verbale ar trebui anulate.

Nici vorba, le raspund oficialii, care avertizeaza ca rovinieta trebuie achitata si pentru drumurile nationale care traverseaza localitatile, mai putin municipiile si resedintele de judet.

Adrian locuieste de cativa ani la Popesti Leordeni, un mic orasel lipit de Bucuresti si traversat de Drumul National 4, care face legatura dintre Capitala si Oltenita. S-a trezit acasa cu un oaspete nepoftit: un agent al Companiei Nationale de Drumuri Nationale care i-a dat o veste proasta: este amendat pentru ca a circulat prin oras fara sa fi platit taxa de drum.

La sfarsitul anului trecut, agentii companiei de drumuri nationale au amendat sute de localnici din Popesti Leordeni pentru ca au circulat fara roviniete. Instiintarile au ajuns insa foarte tarziu, dupa aproape sase luni.

Cei mai multi dintre ghinionisti au apelat la serviciile unui avocat care spera sa-i convinga pe judecatori sa anuleze procesele verbale de amenda.

Oficialii Companiei de Drumuri Nationale resping toate criticile. Sustin ca pot dovedi foarte usor ca un sofer este amendat dupa ce a incalcat legea.

Soferii amendati cer modificarea legii, astfel incat sa poate circula prin localitati pe un drum national fara rovinieta, dar oficialii nu sunt de acord.

articol preluat de pe www.stirileprotv.ro

Cum au ajuns institutiile romanesti sa se amendeze pe banii nostri

Politistii au primit zeci de amenzi pentru masinile in care au radare, iar la serviciile de ambulanta sanctiunile vin duium de la administratorii drumurilor. Acestia n-au tinut cont ca legea scuteste de rovinieta vehiculele de interventie.

Serviciul de ambulanta din Buzau primeste aproape zilnic amenzi. De fiecare data motivul invocat in procesele verbale de contraventie este acelasi: salvarile nu au achitat taxa de drum.

In total, ambulantele din Buzau au adunat aproape o suta de amenzi cu valori intre 250 si 4500 de lei. Nejustificate, spune clar legea: masinile de interventie ale salvarii nu trebuie sa plateasca taxa de drum.

Si politistii din Buzau au ajuns in instanta cu cei de la drumurile nationale, care i-au amendat din cauza ca masinile lor de interventie nu au rovinieta. De 16 ori numai intr-o singura zi!

Reposabilii de la drumuri admit ca la mijloc este o greseala. Sistemul de monitorizare proceseaza datele automat, explica ei. Pe romaneste spus, cine a fost amendat pe nedrept, sa conteste sanctiunea in instanta.

articol preluat de pe www.stirileprotv.ro

Popa a declarat că sistemul cu puncte este ineficient şi nu a produs vreun efect. Totodată, el a spus că vrea amenzi mult mai usturătoare pentru şoferii care nu respectă regimul limitelor de viteză.

“Dacă o persoană îşi permite să cumpere un bolid, poate să-şi ia şi o amendă de 2.000 de euro”, a spus Liviu Popa într-un interviu la RTV.

Şeful Poliţiei a mai spus că intenţionează să elimine posibilitatea contestării în instanţe a proceselor verbale întocmite de poliţiştii rutieri, amenda devenind cu titlu executoriu.

Permisele de conducere nu vor mai putea fi suspendate atât de uşor, a mai spus Liviu Popa, arătând că pentru depăşirea liniei continue, de exemplu, nu trebuie să fie necesară o astfel de măsură.

O altă intenţie pe care Popa vrea să o materializeze în noul Cod Rutier este introducerea “răspunderii obiective”, după modelul Ungariei, care la un an după adoptarea acestui sistem şi-a redus numărul accidentelor la nivelul anului 1964. Modelul prevede ca toate amenzile de circulaţie să fie achitate de proprietarul maşinii care a fost surprinsă de poliţişti în comiterea abaterii de la Codul Rutier, indiferent de cine se află la volan.

articol preluat de pe www.gandul.info

Decizia Comiei autorizeaza Spania sa suspende accesul liber al lucratorilor romani la piata spaniola a fortei de munca pana la data de 31 decembrie 2012, sub rezerva conditiilor specificate in decizie.

Restrictiile privind accesul la piața fortei de munca constituie o derogare de la principiul fundamental al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene privind libera circulatie a lucratorilor.

Comisia considera ca Spania a furnizat dovezi care atesta faptul ca aceasta se confrunta cu un dezechilibru generalizat al pietei fortei de munca care afecteaza grav nivelul de ocupare a forței de munca in toate regiunile si in toate sectoarele de activitate.

Cu scopul de a restabili situatia normala a pietei spaniole a fortei de munca, Comisia considera ca este adecvat ca Spania sa fie autorizata sa limiteze temporar accesul liber al lucratorilor romani la piata spaniola a fortei de munca.

Decizia nu afecteaza resortisantii romani si membrii familiilor acestora care sunt angajati in Spania la data intrarii in vigoare a deciziei sau care sunt inregistrati de serviciile spaniole de ocupare a fortei de munca drept persoane in cautarea unui loc de munca la data deciziei

Comisia stabileste ca Spania sa adopte toate masurile necesare pentru a continua monitorizarea atenta a evolutiei pietei fortei de munca. In acest sens, Spania va transmite Comisiei date statistice trimestriale care sa demonstreze evoluția pietei fortei de munca pe sectoare de activitate si pe ocupatii. Primul raport trimestrial trebuie prezentat inainte de 31 decembrie 2011.

Decizia intra in vigoare la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

articol preluat de pe www.juridice.ro

Potrivit noului proiect, Preşedintele nu va putea fi suspendat din funcţie fără avizul Curţii Constituţionale.

Parlamentarii vor fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată fără a mai fi nevoie de acordul camerei din care fac parte. Mai exact, aleşii vor avea imunitate doar pentru activitatea parlamentară şi pentru declaraţiile politice.

De asemenea, Parlamentul va avea la dispoziţie 10 zile pentru a se pronunţa asupra unui nou Guvern. Dacă legislativul nu se pronunţă în acest termen, Guvernul se consideră automat căzut şi se face o nouă nominalizare. Legea fundamentală ar urma să limiteze nenumăratele asumări ale Executivului.

Guvernul îşi va putea angaja răspunderea în Parlament o singură dată pe sesiune, dacă nu este vorba despre proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat. Premierul nu va putea face o remaniere fără o consultare prealabilă cu preşedintele. Şi nu în cele din urmă, deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB.

În plus, Traian Băsescu vrea să fie singurul care să aibă imunitate pe când parlamentarii ar putea rămâne descoperiţi. Este o altă propunere de modificare a Constituţiei. Vizată este şi justiţia: Băsescu propune ca ordonanţa de reţinere să se prelungească de la 24 la 48 de ore.

Astazi am depus la tribunal si judecatorii o serie de 20 de dosare adunate in perioada de 30 de zile dintre publicarea si momentul intrarii in vigoare a legii aratate.

Toate dosarele sunt intemeiate pe OUG 119/2007 care prevede oricum ca aceste dosare trebuie sa se solutioneze in maxim 90 de zile de la depunerea dosarului.

In aceste conditii, termenele de la judecatorie sunt in iulie 2011, iar cele de la Tribunalul Bucuresti sunt in decembrie 2011. Motivatia este ca “astea sunt termenele din calculator!”.

Nu ne ramane decat sa facem cereri de preschimbare si eventual sa ne adresam cu plangeri la presedintele instantei si la Consiliul Superior al Magistraturii.

Justitia devine total ineficienta, iar in aceste conditii consider ca trebuie folosite metodele alternative de rezolvare a disputelor. In prezent, cred ca si cadrul legislativ privind medierea trebuie imbunatatit pentru a degreva instantele de judecata.

Inchei prin a repeta ca aceasta situatie a fost creata de Guvernul Basescu, de inabilitatea lui Predoiu de a isi pastori ministerul si nu in ultimul rand si de judecatorii din Bucuresti pentru care legea pare sa conteze doar cand prevede drepturi salariale si sporuri de vechime si fidelitate.