E vorba de soferi amendati, dupa ce au circulat fara rovinieta pe drumuri nationale. Cei mai multi sustin ca agentii Companiei Nationale de Drumuri incalca procedura legala, iar procesele verbale ar trebui anulate.

Nici vorba, le raspund oficialii, care avertizeaza ca rovinieta trebuie achitata si pentru drumurile nationale care traverseaza localitatile, mai putin municipiile si resedintele de judet.

Adrian locuieste de cativa ani la Popesti Leordeni, un mic orasel lipit de Bucuresti si traversat de Drumul National 4, care face legatura dintre Capitala si Oltenita. S-a trezit acasa cu un oaspete nepoftit: un agent al Companiei Nationale de Drumuri Nationale care i-a dat o veste proasta: este amendat pentru ca a circulat prin oras fara sa fi platit taxa de drum.

La sfarsitul anului trecut, agentii companiei de drumuri nationale au amendat sute de localnici din Popesti Leordeni pentru ca au circulat fara roviniete. Instiintarile au ajuns insa foarte tarziu, dupa aproape sase luni.

Cei mai multi dintre ghinionisti au apelat la serviciile unui avocat care spera sa-i convinga pe judecatori sa anuleze procesele verbale de amenda.

Oficialii Companiei de Drumuri Nationale resping toate criticile. Sustin ca pot dovedi foarte usor ca un sofer este amendat dupa ce a incalcat legea.

Soferii amendati cer modificarea legii, astfel incat sa poate circula prin localitati pe un drum national fara rovinieta, dar oficialii nu sunt de acord.

articol preluat de pe www.stirileprotv.ro

Cum au ajuns institutiile romanesti sa se amendeze pe banii nostri

Politistii au primit zeci de amenzi pentru masinile in care au radare, iar la serviciile de ambulanta sanctiunile vin duium de la administratorii drumurilor. Acestia n-au tinut cont ca legea scuteste de rovinieta vehiculele de interventie.

Serviciul de ambulanta din Buzau primeste aproape zilnic amenzi. De fiecare data motivul invocat in procesele verbale de contraventie este acelasi: salvarile nu au achitat taxa de drum.

In total, ambulantele din Buzau au adunat aproape o suta de amenzi cu valori intre 250 si 4500 de lei. Nejustificate, spune clar legea: masinile de interventie ale salvarii nu trebuie sa plateasca taxa de drum.

Si politistii din Buzau au ajuns in instanta cu cei de la drumurile nationale, care i-au amendat din cauza ca masinile lor de interventie nu au rovinieta. De 16 ori numai intr-o singura zi!

Reposabilii de la drumuri admit ca la mijloc este o greseala. Sistemul de monitorizare proceseaza datele automat, explica ei. Pe romaneste spus, cine a fost amendat pe nedrept, sa conteste sanctiunea in instanta.

articol preluat de pe www.stirileprotv.ro

Popa a declarat că sistemul cu puncte este ineficient şi nu a produs vreun efect. Totodată, el a spus că vrea amenzi mult mai usturătoare pentru şoferii care nu respectă regimul limitelor de viteză.

“Dacă o persoană îşi permite să cumpere un bolid, poate să-şi ia şi o amendă de 2.000 de euro”, a spus Liviu Popa într-un interviu la RTV.

Şeful Poliţiei a mai spus că intenţionează să elimine posibilitatea contestării în instanţe a proceselor verbale întocmite de poliţiştii rutieri, amenda devenind cu titlu executoriu.

Permisele de conducere nu vor mai putea fi suspendate atât de uşor, a mai spus Liviu Popa, arătând că pentru depăşirea liniei continue, de exemplu, nu trebuie să fie necesară o astfel de măsură.

O altă intenţie pe care Popa vrea să o materializeze în noul Cod Rutier este introducerea “răspunderii obiective”, după modelul Ungariei, care la un an după adoptarea acestui sistem şi-a redus numărul accidentelor la nivelul anului 1964. Modelul prevede ca toate amenzile de circulaţie să fie achitate de proprietarul maşinii care a fost surprinsă de poliţişti în comiterea abaterii de la Codul Rutier, indiferent de cine se află la volan.

articol preluat de pe www.gandul.info

Decizia Comiei autorizeaza Spania sa suspende accesul liber al lucratorilor romani la piata spaniola a fortei de munca pana la data de 31 decembrie 2012, sub rezerva conditiilor specificate in decizie.

Restrictiile privind accesul la piața fortei de munca constituie o derogare de la principiul fundamental al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene privind libera circulatie a lucratorilor.

Comisia considera ca Spania a furnizat dovezi care atesta faptul ca aceasta se confrunta cu un dezechilibru generalizat al pietei fortei de munca care afecteaza grav nivelul de ocupare a forței de munca in toate regiunile si in toate sectoarele de activitate.

Cu scopul de a restabili situatia normala a pietei spaniole a fortei de munca, Comisia considera ca este adecvat ca Spania sa fie autorizata sa limiteze temporar accesul liber al lucratorilor romani la piata spaniola a fortei de munca.

Decizia nu afecteaza resortisantii romani si membrii familiilor acestora care sunt angajati in Spania la data intrarii in vigoare a deciziei sau care sunt inregistrati de serviciile spaniole de ocupare a fortei de munca drept persoane in cautarea unui loc de munca la data deciziei

Comisia stabileste ca Spania sa adopte toate masurile necesare pentru a continua monitorizarea atenta a evolutiei pietei fortei de munca. In acest sens, Spania va transmite Comisiei date statistice trimestriale care sa demonstreze evoluția pietei fortei de munca pe sectoare de activitate si pe ocupatii. Primul raport trimestrial trebuie prezentat inainte de 31 decembrie 2011.

Decizia intra in vigoare la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

articol preluat de pe www.juridice.ro

Potrivit noului proiect, Preşedintele nu va putea fi suspendat din funcţie fără avizul Curţii Constituţionale.

Parlamentarii vor fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată fără a mai fi nevoie de acordul camerei din care fac parte. Mai exact, aleşii vor avea imunitate doar pentru activitatea parlamentară şi pentru declaraţiile politice.

De asemenea, Parlamentul va avea la dispoziţie 10 zile pentru a se pronunţa asupra unui nou Guvern. Dacă legislativul nu se pronunţă în acest termen, Guvernul se consideră automat căzut şi se face o nouă nominalizare. Legea fundamentală ar urma să limiteze nenumăratele asumări ale Executivului.

Guvernul îşi va putea angaja răspunderea în Parlament o singură dată pe sesiune, dacă nu este vorba despre proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat. Premierul nu va putea face o remaniere fără o consultare prealabilă cu preşedintele. Şi nu în cele din urmă, deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB.

În plus, Traian Băsescu vrea să fie singurul care să aibă imunitate pe când parlamentarii ar putea rămâne descoperiţi. Este o altă propunere de modificare a Constituţiei. Vizată este şi justiţia: Băsescu propune ca ordonanţa de reţinere să se prelungească de la 24 la 48 de ore.

Astazi am depus la tribunal si judecatorii o serie de 20 de dosare adunate in perioada de 30 de zile dintre publicarea si momentul intrarii in vigoare a legii aratate.

Toate dosarele sunt intemeiate pe OUG 119/2007 care prevede oricum ca aceste dosare trebuie sa se solutioneze in maxim 90 de zile de la depunerea dosarului.

In aceste conditii, termenele de la judecatorie sunt in iulie 2011, iar cele de la Tribunalul Bucuresti sunt in decembrie 2011. Motivatia este ca “astea sunt termenele din calculator!”.

Nu ne ramane decat sa facem cereri de preschimbare si eventual sa ne adresam cu plangeri la presedintele instantei si la Consiliul Superior al Magistraturii.

Justitia devine total ineficienta, iar in aceste conditii consider ca trebuie folosite metodele alternative de rezolvare a disputelor. In prezent, cred ca si cadrul legislativ privind medierea trebuie imbunatatit pentru a degreva instantele de judecata.

Inchei prin a repeta ca aceasta situatie a fost creata de Guvernul Basescu, de inabilitatea lui Predoiu de a isi pastori ministerul si nu in ultimul rand si de judecatorii din Bucuresti pentru care legea pare sa conteze doar cand prevede drepturi salariale si sporuri de vechime si fidelitate.

Proiectul a fost susţinut în plen de senatorul PDL Iulian Urban, care a arătat că această măsură este menită să ducă la o relaxare fiscală, în lipsa căreia ‘lucrurile (din punct de vedere al economiei - n.r.) ar putea lua o turnură descendentă’.

Totodată, el a subliniat că adoptarea acestei măsuri, alături de altele care au trecut de Senat şi Camera Deputaţilor, ‘vor creşte şansele ca viitorul val de mari investiţii să se facă în România’ şi nu în ţările vecine, care au cote unice de impozit de doar 10%, Bulgaria şi Ungaria.

‘Nu este vorba despre o decizie politică, ci de interesul naţional’, a subliniat senatorul PDL.

Liderul senatorilor social-democraţi, Ilie Sârbu, a afirmat că Urban ‘a dat dovadă de curaj şi este printre puţinii care nu doar semnează proiecte de lege, ci are şi curajul să le susţină’, spre deosebire de ‘unii miniştri care, după ce le-au semnat, şi-au dat seama că nu erau bune sau erau în contradicţie cu doctrina partidului’.

‘Dorim să fie cât mai multe proiecte de genul acesta şi poate că şi Guvernul se va trezi şi va ţine cont de proiectele celor care vin din teritoriu’, a afirmat Sârbu.

Senatorul liberal Dan Radu Ruşanu a susţinut, la rândul său, că bulgarii şi ungurii ‘ne fură investitorii’ prin faptul că au cote unice de impozitare mai scăzute, însă a adăugat că această cotă trebuie să fie aceeaşi şi pentru salariaţi şi pentru companii, iar prin măsura reglementată de proiectul legislativ se abdică de la acest principiu.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda s-a declarat ‘dezamăgit’ de prezentarea Ministerului Finanţelor, remarcând că ar fi trebuit să conţină o simulare pe 6 - 12 luni, care, cu siguranţă, ar fi dus la o concluzie diferită faţă de cea prezentată, de creştere a veniturilor la buget şi nu o scădere a acestora.

Liderul independenţilor, Şerban Mihăilescu, a precizat că grupul din care face parte nu susţine această iniţiativă deoarece ‘o măsură atât de importantă ar fi trebuit tratată din punctul de vedere al legii responsabilităţii fiscale şi al consiliului fiscal’.

‘Putem face un proiect privind creşterea salariului mediu la 850 de lei şi am avea numai avantaje. (…) Asemenea idei pot fi multe, dar salariul mediu nu poate fi schimbat cu o propunere legislativă’, a subliniat Mihăilescu.

Liderul senatorilor democrat liberali, Cristian Rădulescu, le-a reamintit colegilor săi că există diferenţe între voinţă şi putinţă în politică, ‘între ce ar fi indicat pe termen mediu şi lung şi ce este obligatoriu pe termen scurt, între atitudinea pe care pot şi trebuie să o aibă unii colegi senatori aleşi uninominali şi ce pot face odată ajunşi în Executiv’.

‘Sunt de acord că, pe termen mediu şi lung, pentru a fi o o relansare economică (dacă s-ar adopta această măsură - n.r.) Dar mâine, când trebuie plătite pensii şi salarii, de unde bani? Dacă reducem cota unică de la 16% la 10% pierdem o sursă foarte importantă, de aceea trebuie să ne aplecăm cu generozitate asupra viitorului şi cu responsabilitate asupra prezentului. (…)’, a spus liderul senatorilor PDL.

El a subliniat că, la nivelul conducerii democrat liberalilor, a fost schiţat un model care arăta că este posibil pe termen mediu şi lung să crească salariul mediu în condiţiile în care scad anumite impozitări şi care era funcţional. ‘Dar, după aceea, vine FMI şi ne spune că nu este indicat să scădem impozitarea azi, până când condiţiile economice nu vor permite acest lucru’, a adăugat el.

Propunerea legislativă, semnată de 23 de senatori PDL (doi dintre ei actualmente PSD), printre care şi actualii miniştri ai Economiei, Ion Ariton, şi al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a fost adoptată de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cu 45 de voturi pentru, 31 împotrivă şi 8 abţineri. Potrivit proiectului legislativ adoptat, cota de impozit de 10% se va aplica veniturilor din activităţi independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii şi pensii.

Sursa: www.capital.ro – 23.11.2010

Legea nr. 321 din 15/10/2009
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 20/10/2009
privind comercializarea produselor alimentare

Promulgata prin Decret nr. 1470 din 14/10/2009

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prin prezenta lege se reglementează condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a produselor alimentare.
Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse alimentare.
(2) În înţelesul prezentei legi termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. produs alimentar - orice substanţă sau produs, indiferent dacă este prelucrat, parţial prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevăzut în mod rezonabil a fi ingerat de oameni, conform prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 31 din 1 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
2. produs alimentar proaspăt - alimentul care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare;
3. produs alimentar congelat - alimentul care necesită temperaturi de păstrare sub minus 7 grade Celsius;
4. relaţii comerciale - activitatea de vânzare şi/sau cumpărare a produselor alimentare;
5. consumator - orice persoană fizică sau juridică ce cumpără, dobândeşte, utilizează şi consumă produse alimentare în afara activităţii profesionale;
6. comerciant - persoana fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare directă către consumator a produselor alimentare;
7. furnizor - persoana fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de producţie, procesare sau distribuţie a produselor alimentare, în vederea comercializării acestora;
8. cost de producţie - cheltuielile directe şi indirecte de producţie repartizate raţional asupra produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
9. preţ de listă la furnizor - preţul unitar net pentru fiecare produs oferit spre vânzare de către furnizor;
10. discount - avantajul financiar direct, oferit de către furnizor comerciantului, aplicat procentual la preţul de listă la furnizor;
11. cost de achiziţie la comerciant - preţul unitar net care apare în factura de achiziţie, obţinut prin scăderea discountului oferit de furnizor, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării şi costurile serviciilor prestate de comerciant furnizorului;
12. vânzare în pierdere - orice vânzare la un preţ inferior costului de achiziţie;
13. preţ de achiziţie la consumator - costul de achiziţie la comerciant majorat cu adaosul comercial şi TVA;
14. listarea produsului - obligaţia asumată de comerciant de a pune în vânzare directă către consumator tipurile de produse oferite de furnizor prin contractul comercial;
15. delistarea - încetarea punerii în vânzare directă de către comerciant a produselor oferite de furnizor prin contractul comercial.
(3) Relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege.

CAPITOLUL II
Protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor
anticoncurenţiale

Art. 3. - Părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terţ.
Art. 4. - (1) Este interzis oricărui comerciant să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de achiziţie.
(2) Este interzis oricărui comerciant să solicite şi să încaseze de la furnizor plata unor servicii legate de extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiilor de vânzare ale comerciantului sau de operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii comerciantului.
Art. 5. - Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un cost de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective.
Art. 7. - (1) Cu excepţia situaţiei în care delistarea se datorează culpei contractuale a furnizorului, delistarea de către comerciant a unui produs al furnizorului trebuie să se realizeze prin notificare scrisă prealabilă, cu două luni înaintea datei delistării.
(2) Delistarea unilaterală obligă comerciantul la restituirea integrală a sumei de bani încasate de acesta de la furnizor pentru asumarea obligaţiei contractuale privind listarea.
(3) Comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, notificând în scris furnizorului motivul refuzului recepţiei produselor, în termen de maximum 24 de ore, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată.
(4) În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum 48 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii.

CAPITOLUL III
Obligaţiile de plată între comerciant şi furnizorul
de produse alimentare

Art. 8. - Plata între comerciant şi furnizor se face la data convenită de părţi în contract, astfel:
a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 12 zile;
b) pentru produsele alimentare congelate termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 20 de zile;
c) pentru produsele alimentare, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 35 de zile.
Art. 9. - În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a unei obligaţii contractuale de către una dintre părţi, acestea pot stabili în contract plata unor penalităţi de către partea în culpă, egale pentru părţi, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractului.
Art. 10. - În cazul în care plata nu se efectuează la termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere fără nicio altă formalitate şi plăteşte de la acel termen o penalitate zilnică egală cu dublul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată la suma datorată.

CAPITOLUL IV
Sancţiuni

Art. 11. - (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 3-6 se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3), art. 8, 10 şi art. 13 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
a) organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 5 şi art. 13 alin. (2);
b) organele de control abilitate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, pentru cele prevăzute la art. 3, 4, 6, art. 7 alin. (1) şi (3), art. 8, 10 şi art. 13 alin. (2).
Art. 12. - Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 13. - (1) Contractele în desfăşurare ale căror termene şi condiţii sunt contrare prevederilor prezentei legi vor fi modificate corespunzător în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru a verifica desfăşurarea relaţiilor comerciale dintre comerciant şi furnizor, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice pot solicita toate documentele care stau la baza desfăşurării acestor relaţii comerciale.
Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PREŞEDINTELE SENATULUI
IOAN OLTEAN MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 15 octombrie 2009.
Nr. 321.

Text preluat din programul legislativ Indaco Lege 4 - cel mai bun soft legislativ.

Eu cred ca realitatea este insa alta! EURO HABITAT nu a intrat in faliment pana la acest moment nu de dragul cumparatorilor, ci doar pentru ca in primul rand ei au de pierdut.

Nu este adevarat ca la intalnirea de la Intercontinental (24.11.2009) oamenii din adunare au fost de acord sa semneze rusinea aceea de act aditional. Ba dimpotriva.

In acest moment ei “negociaza” cu noi psihologic - si spun ori faceti ca noi ori nu va mai luati banii.

Este un santaj si un joc murdar facut in primul rand cu cei care au achitat 100% la suta si carora nu li se transmite proprietatea. Ba mai mult, acestia trebuie sa ramana captivi pana cand semneaza renuntarea la penalitati si prelungirea termenului de predare toti ceilalti cumparatori.

Repet… daca EURO HABITAT iesea mai bine prin intrarea in faliment, erau de mult in aceasta situatie!

Cred ca nu isi doresc falimentul pentru ca ar pierde foarte mult! Aveti impresia ca ei nu au adus garantii pentru creditele obtinute?

Ganditi-va si dvs.! Atunci cand ceri credit si garantezi cu bunuri viitoare, adica blocurile ce trebuie edificate, aceste bunuri viitoare nu sunt singurele garantii aduse - asa ca ei au trebuit sa garanteze cu bunuri proprii sau poate chiar BSR a garantat pentru ei.

Aceste bunuri sunt ipotecate pana la momentul edificarii constructiei si daca acestea nu se edifica dezvoltatorii risca sa piarda bunuri de o valoare cel putin dubla. Asta pentru ca in trecut banca cerea garantii de cel putin dublul sumei creditate. Acum se cer garantii in valoare de trei sau patru ori mai mari.

In aceste conditii ei ar pierde foarte multi bani!

In incheiere va spun ca nu imi doresc litigiul cu orice pret, ba chiar doresc semnarea unui act care sa duca la solutionarea amiabila a conflictului.

BSR a spus din start ca ei nu vor aduce garantii, dar cred ca daca cei care au cumparat la Planorama se vor tine tare in final vor da inapoi si vor aduce chiar si garantii.

Pana acolo sunt convins ca aceasta situatie se poate debloca doar intr-un singur fel.

EURO HABITAT, BSR si oricine va fi legat de ei, are si va avea mult timp o problema de credibilitate.

Asa ca EURO HABITAT ar trebui sa dea o dovada de buna credinta prin inceperea transmiterii dreptului de proprietate catre cumparatorii care au platit 100%. Acesta ar fi un semn de normalitate caci ar arata pentru prima oara ca EURO HABITAT isi respecta cuvantul dat prin semnarea unui contract perfect valabil.

In aceste conditii, poate si ceilalti cumparatori care nu au achitat 100% pentru ca EURO HABITAT nu si-a indeplinit obligatiile, se vor gandi ca ceva s-a schimbat si vor avea incredere pentru a derula in continuare contractul.

In ceea ce ii priveste pe cei din T3 cred ca acestia trebuie sa semneze actul doar daca primesc simultan dreptul de proprietate asupra apartamentului achitat.

Pe de alta parte cei din T4 care vor, si pot sa continue contractul, pot sa semneze un act aditional in care sa renunte la penalitati nu in momentul semnarii contractului, ci doar in situatia in care EURO HABITAT va respecta noul termen de predare.

Solutii perfecte din toate punctele de vedere nu exista, dar Solutii oneste se pot gasi, insa mai trebuie si sa existe vointa comuna, si in primul rand, buna credinta din partea EURO HABITAT si BSR.

Remarci cu privire la intalnirea de la Intercontinental

1) Reprezentantii BSR au venit nepregatiti la intalnire. In conditiile in care au existat bani pentru inchirierea salii Rapsodia se pare ca nu au existat bani pentru un traducator de profesie, situatie ce a dus la un moment dat la discutii in engleza intre cumparatori si BSR -fapt ce i-a facut pe unii cumparatori sa fie privati de a intelege discutiile.

2) Pentru prima oara s-a recunoscut ca Banca Piraeus nu a cerut ca si conditie pentru acordarea creditului ca toti cumparatorii sa renunte la penalitati. Acest fapt este important atat timp cat EURO  HABITAT prin Sharon si comp. au sustinut verbal si in scris acest lucru. Recunoasterea nu a avut darul sa calmeze spiritele si nici sa sporeasca increderea in compania EURO HABITAT.

3) Au fost incercari timide de a recunoaste la discutii - one to one - ca propunerea sau conditia de acceptare a conventiei de renuntare la penalitati si prelungire termen de predare - de catre TOTI cumparatorii (sau in procent de 100%  sau de 99,99%) este din start un copil nascut mort - o conditie imposibila.

Noua ni se pare clar ca este doar un deziderat! si ca ei incearca sa obtina maxim fara sa ofere nimic! Caci va intreb, cunoscand istoria “negocierii” cu EURO HABITAT, ce ii impiedica ca la momentul dinaintea predarii sa faca banii nevazuti, sa nu predea proprietatile si sa intre in faliment?

4) Atitudinea ireverentioasa a BSR fata de cumparatori si mai ales a doamnei avocat care ii reprezinta.

5) Lipsa de organizare a cumparatorilor din T4 care erau impartiti intre cei care platisera 90% si cei care achitasera avansuri de 20 % .

In incheiere, trebuie sa speram ca impreuna vom putea sa ii aducem la masa negocierilor unde vor trebui sa dea si ei dovada de buna credinta nu doar de lipsa de respect fata de cumparatori.

La intrebarea daca Romania ar trebui sa aiba un Parlament unicameral romanii au raspuns afirmativ in proportie de 75 %, in timp ce 85% au considerat ca numarul parlamentarilor ar trebui sa scada sub 300 de parlamentari.

Participarea la vot pentru referendum este estimata la 50,16 % din alegatori - atentie! nu se cunoaste numarul voturilor anulate asa ca este posibil ca referendumul sa nu fie validat. Amintim ca pentru validarea referendumului este necesara o prezenta la vot de cel putin 50% plus un alegator.

Ramane de vazut care vor fi rezultatele finale!